Implementarea politicilor instituționale privind Știința Deschisă

„Implementarea politicilor instituționale privind Știința Deschisă” a fost genericul atelierului de lucru, organizat în format mixt de Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale (IDSI) în parteneriat cu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, în data de 16 decembrie 2021. Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului „Stimularea angajamentului Republicii Moldova în Știința Deschisă: suport metodologic și aplicativ”, ce are ca obiectiv să studieze situația actuală privind Știința Deschisă (ȘD) în Republica Moldova prin prisma inițiativelor internaționale și naționale, bunelor practici internaționale și de a veni cu anumite recomandări pentru factorii de decizie și instituțiile din sfera de cercetare-dezvoltare din țara noastră. 

„Suntem martorii transformării sectorului cercetare-dezvoltare și inovare. Știința trebuie să aplice noi mecanisme și instrumente de comunicare, implementare și diseminare a rezultatelor științifice, precum și pentru alte etape ale procesului de cercetare”, a opinat moderatoarea evenimentului, dr. hab. Nelly Țurcan, director de proiect IDSI, profesor universitar la Universitatea de Stat din Moldova.  

Potrivit expertei, echipa proiectului își propune să contribuie la eliminarea diferențelor între discipline și instituții, între diferiți actori și organizații privind conceptul Științei Deschise, precum și să ofere suport metodologic și aplicativ în realizarea politicilor instituționale și naționale privind ȘD. „Ținând cont de preocupările intense pe plan internațional de dezvoltare a Științei Deschise, precum și de vizibilitatea națională și internațională a IDSI, există toate oportunitățile ca activitățile proiectate să fie dezvoltate și aprofundate ulterior în colaborări internaționale cu impact asupra integrării Republicii Moldova în Spațiul European de Cercetare”, a afirmat prof. Nelly Țurcan. 

„Aplicarea principiilor Științei Deschise, diseminarea rezultatelor cercetărilor științifice vor îmbunătăți poziția Universității în clasamentele internaționale și vor spori prestigiul academic”, a declarat conferențiarul universitar Elena Raevschi, dr. hab. șt. med., șefa Departamentului Cercetare al USMF „Nicolae Testemiţanu”. Astfel, adoptarea principiilor Științei Deschise de către USMF „Nicolae Testemițanu” a dat roade scontate, în ultimii 12 ani fiind înregistrate progrese semnificative în activitatea de cercetare. În luna aprilie a anului curent, Consiliul științific universitar a aprobat criteriile de performanță în cercetare bazate pe clasamente de rating internațional. USMF „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova a urcat 556 de poziții în clasamentul repozitoriilor instituționale prezente on-line la nivel global și se menține pe poziția a doua la nivel național. Conform raportului făcut public de Ranking Web of Repositories (Webometrics https://repositories.webometrics.info/en/institutional) în luna mai 2021, instituția noastră se poziționează pe locul 498 și deține 8 750 de înregistrări indexate în Google Scholar. De asemenea, se atestă o creștere a numărului de articole publicate anual, precum și creșterea numărului de citări în baza de date Scopus a publicațiilor cercetătorilor Universității. La capitolul indicelui Hirsch, la fel se observă un salt considerabil. „Sperăm că cercetătorii USMF „Nicolae Testemițanu” vor da dovadă în continuare de ambiție și perseverență pentru a contribui la avansarea cercetării”, a adăugat Elena Raevschi. 

La rândul său, Igor Cojocaru, directorul IDSI, a specificat că inițiativa transpusă în instrumentul informatic de acum 10 ani a condus la faptul că în prezent sunt disponibile peste 141 de mii de publicații în Instrumentul Bibliometric Național, plus alte zeci de mii de publicații în repozitoriile instituționale care înregistrează în fiecare zi peste 56 de mii de accesări. „Zilnic, această bază de date aflată în acces deschis are mai mulți vizitatori decât norma întreagă de unități de cercetare care sunt în Republica Moldova, fapt ce demonstrează un interes sporit. Or, dacă vorbim de exportul de cunoștințe, acest conținut reprezintă o valoare”, a declarat Igor Cojocaru.

Potrivit expertului, principiul Științei Deschise permite identificarea anumitor probleme, una dintre ele fiind plagiatul. Un pilon important al Științei Deschise ține de integritatea cercetării și a cercetătorului. Un alt element semnificativ este cartografierea infrastructurii de cercetare pentru a zidi acel pilon ce ține de infrastructuri partajate. O altă inițiativă ține de datele de cercetare, în acest sens fiind nevoie de implicarea mai multor părți, pentru a avea un impact la nivel de țară. Totodată, pandemia COVID-19 a demonstrat că avem nevoie de cercetare în toate domeniile, azi criza e în domeniul medicină, iar mâine ar putea fi în cel al ciberneticii. Directorul IDSI consideră că, pentru a preveni anumite consecințe pe termen lung, e nevoie de implicarea tuturor specialiștilor din domeniul tehnologiei informației, din rețeaua de biblioteci și a cercetătorilor: „Trebuie să ne unim eforturile, astfel, ca rezultatele Științei Deschise să nu se bazeze doar pe un singur pilon – Acces Deschis – e nevoie de o politică în domeniu de sus în jos, adică implicarea autorităților, a factorilor de decizie, pentru a elabora documente de politici la nivel de țară și susținerea proiectelor cu finanțare din Programul de Stat”. 

Iulia Vacarenco, consultant principal, Direcția politici în domeniul cercetării și inovării la Ministerul Educației și Cercetării (MEC), a constatat că deși Republica Moldova se află la început de cale, țara se aliniază practicii internaționale privind implementarea Științei Deschise și consideră acest principiu o condiție esențială pentru cercetarea responsabilă și pentru inovarea deschisă. „Pentru adoptarea practicilor Științei Deschise este necesar ca toate părțile implicate în acest proces să conștientizeze beneficiile ȘD pentru dezvoltarea în continuare a domeniului cercetare și inovare națională, iar MEC va asigura că normele stabilite sunt suficiente și potrivite pentru promovarea, adoptarea și implementarea principiilor Științei Deschise de către organizațiile din domeniul cercetării, concomitent cu planificarea resurselor financiare necesare. Beneficiile politicii Științei Deschise, în mod indiscutabil, oferă oportunitatea de a spori sinergiile între cercetare, dezvoltare și inovare și prin care putem valorifica la maximum potențialul național al cercetării și inovării”, a concluzionat reprezentantul MEC.

Dr. Natalia Cheradi, director al Bibliotecii Științifice, Academia de Studii Economice din Moldova, a analizat cele 15 politici instituționale de Acces Deschis din Republica Moldova în funcție de: arhivarea versiunilor lucrărilor, conținut, promovare, drepturi de autor și licențiere, politica de acces la date, embargo și sprijin pentru standarde. În acest context, s-a venit cu recomandări privind actualizarea și racordarea politicilor instituționale de AD la bunele practici internaționale, inclusiv excluderea sau reducerea perioadei de embargo pentru publicațiile ce urmează să fie plasate în acces deschis, precum și clarificarea tipurilor de licență Creative Commons, informației privind durata păstrării, retragerea documentelor, eligibilitatea autorilor etc. Totodată, pentru a spori vizibilitatea instituțională, raportoarea recomandă accesul deschis la datele de cercetare, evaluarea cercetării, instruirea, promovarea Accesului Deschis și a Științei Deschise, publicarea în acces deschis imediat și interconectarea datelor din repozitoriile instituționale cu ORCID și în agregatoare precum OpenAIRE. De asemenea, este necesară precizarea procedurii de peer review și revizuirea linkurilor care nu sunt active în ROARMap. Pe final, a propus un model de Politică instituțională de Acces Deschis.

În final, Rodica Cujba, șefa Direcției investigații științifice a Universității Tehnice a Moldovei, a făcut o analiză detaliată a sondajului național „Atitudini față de Știința Deschisă”, scopul căruia a constat în determinarea gradului de conștientizare a rolului politicilor Științei Deschise de către actorii procesului de cercetare din Republica Moldova. 

La atelier au participat 84 de persoane, printre care reprezentanți ai universităților, instituțiilor de cercetare, ministerelor, bibliotecilor și arhivelor din Republica Moldova și România.